by Peter Costea
După cum vă amintiți foarte bine, aceasta a fost tema principală a campaniei mele europarlamentare, platforma pe care am candidat și la care au aderat peste 131.000 de votanți.
Adevărul acesta nu îl spun doar eu, ci și intelectuali cu influență care au îndrăzneala să o facă. După campania europarlamentară am dat peste o nouă apariție editorială, cartea lui Helena Rosenblatt, The Lost History of Liberalism: From Ancient Rome to the Twenty-First Century (Istoria pierdută a liberalismului: din Roma antică până în Secolul XXI).
Rosenblatt e profesoară de istorie la Graduate Center of the City University of New York. Cartea prezintă două teme principale. Prima parte e o încercare de a defini ce e „liberalismul”, originile lui, evoluția lui, locul pe care îl are el în politica zilelor noastre și dacă e încă relevant. Iar a doua parte este o concluzie similară cu platforma noastră europarlamentară: liberalismul și instituțiile lui sunt în declin în zilele noastre pentru că au acceptat secularizarea și au respins Creștinismul și valorile creștine care le-au dat viață.
Încercarea autoarei de a defini “liberalismul” nu chiar mulțumește. Obiectivul acesta e dificil deoarece nu există o definiție clară, unanimă și peste tot acceptată a ceea ce înseamnă “liberalism”. Înțelesul cuvintelor “liberal” și “liberalism” în Europa e opusul înțelesului acestor cuvinte în Statele Unite.
În SUA, se folosesc termenii “conservator” ori “conservatorism” pentru a identifica “liberalismul” clasic al europenilor prin care se înțelegea mai puțin implicare a statului, mai puțină autoritate și tiranie și mai multă libertate, democrație, stat de drept și libertăți fundamentale.
După Rosenblatt, americanii și europenii sunt de acord că liberalismul clasic (cel european și conservatorismul american) au dat naștere instituțiilor democratice pe care le avem azi: democrație, alegeri libere, stat de drept, libertăți fundamentale, separarea puterilor, patriotism, virtuți publice.
A doua parte a cărții lui Rosenblatt, însă, conchide, așa cum conchid majoritatea politologilor și intelectualilor de azi, că liberalismul contemporan e în declin, discreditat și pe cale de dispariție. Se vorbește tot mai mult de statul iliberal, iar Vladimir Putin afirmă că liberalismul a devenit irelevant.
Meritul lui Rosenblatt și al cărții ei, însă, este că ea și punctează motivul declinului liberalismului: separarea lui de Creștinism și valorile iudeo-creștine. În opinia ei și a majorității intelectualilor europeni și americani, rădăcinile liberalismului se află în doctrinele fundamentale creștine privind demnitatea ființei umane și dreptul ei la libertate. Declinul liberalismului se datorează declinului moral contemporan.
Conform autorului “liberalism has a strong historical connection to moral virtue. Virtue has fallen into obscurity in contemporary liberalism but it needs to be recovered because it is essential to the liberal project” (“de-a lungul istoriei, liberalismul a fost legat de virtuțile morale. Virtutea a decăzut în liberalismul contemporan, dar trebuie să fie revitalizat pentru că are un rol esențial în revitalizarea” instituțiilor democrației și a statului de drept).
Insistența generației contemporane asupra drepturilor omului și asupra autonomiei personale, în detrimentul și chiar excluderea moralității și a virtuții, spune autoarea, constituie rețeta distrugerii instituțiilor democratice cu care suntem obișnuiți. Deci, Rosenblatt prevede un declin final al instituțiilor democratice și propune reîntoarcerea la moralitatea și valorile creștine pentru a asigura supraviețuirea democrației și a statului de drept.
Cartea lui Rosenblatt e o mare încurajare pentru cei care încă cred în legătura dintre moralitate și valori pe de o parte, liberate și democrație pe de altă parte. Este, într-un sens, o explicație intelectuală a platformei noastre europarlamentare, pusă în cuvinte elocvente și pagini multe: fără moralitate Occidentul nu poate pretinde să aibă un viitor. La asta eu adaug și România.
